Descrierea cadrului existent din sectorul relevant

Prima pagina > Prezentarea proiectului

Context naţional

Constituţia României reglementează în art.102 rolul şi structura Guvernului României.
Acesta asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul României cooperează cu organismele sociale interesate.

Atât Constituţia cât şi Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată în 2007, cu modificările şi completările ulterioare reglementează modul de organizare şi de funcţionare a autorităţilor administraţiei publice locale.

Astfel, în art.120, 121 şi 122 din Constituţie se prevede că „administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice. Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii. Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

În prezent, în România funcţionează 41 de consilii judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi 6 consilii locale de sector, 320 consilii locale municipale şi orăşeneşti şi 2.857 consilii locale comunale.
Consiliile locale şi consiliile judeţene sunt autorităţi deliberative, iar primarii sunt autorităţi executive.

Context european

În Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea, una dintre priorităţi stipulează faptul că “o creştere a productivităţii şi a calităţii muncii în sectorul public (...) este esenţială pentru continuarea şi accelerarea reformei (...).”.
În consecinţă, proiectul sprijină dezvoltarea capacităţii administrative, precum şi furnizarea de servicii în sectorul public.
De asemenea, proiectul propus vizează şi prevederea privind buna guvernare ale politicilor U.E. prin dezvoltarea capacităţii instituţionale în administraţia publică centrală şi locală, precum şi prin implicarea în întregul proces de derulare al proiectului al partenerilor sociali, a ONG-urilor, a mass-media pentru asigurarea transparenţei, al participării active şi al responsabilizării.

Probleme existente

Problema principală a instituţiilor publice din România, aşa cum este ea prezentată în Capitolul 11 referitor la Capacitatea administrativă din Planul Naţional de Dezvoltare, o reprezintă managementul acestora, care este unul politic, neglijându-se importanţa planificării şi managementului strategic ca instrumente manageriale.
În urma analizei situaţiei curente a administraţiei publice din România, Guvernul a identificat drept arie prioritară şi necesară pentru intervenţii, consolidarea proceselor de luare a deciziilor eficiente, respectiv atingerea unui management eficient, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA).
Unele iniţiative locale au fost întreprinse spre dezvoltarea unor planuri şi strategii, dar rezultatele sunt greu de estimat.

De asemenea, cultura organizaţională din administraţia publică se caracterizează prin accentul pus pe îndeplinirea sarcinilor curente, o viziune sau o strategie comună lipsind în cele mai multe din cazuri.
Multe din deciziile administraţiei publice centrale, ce vizează procesele de descentralizare (conform Legii cadru a descentralizării nr.195/2006, cu modificările şi completările ulterioare) şi politicile fiscale şi bugetare locale (conform Legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare), se bazează pe informaţii insuficiente şi nerelevante vizavi de administraţia publică locală, fapt care generează luarea deciziilor  în condiţii de incertitudine şi chiar de risc.
Această situaţie conduce la blocaje ulterioare şi la necesitatea adoptării unor decizii suplimentare pentru a corija deciziile iniţiale în vederea optimizării acestora.

În prezent, informaţiile sunt disparate şi parţiale  la foarte multe instituţii publice centrale, fiind filtrate şi chiar alterate prin agregare la nivel de judeţ sau naţional.
De foarte multe ori, în discuţiile purtate în cadrul consultărilor dintre diferite instituţii publice centrale, apar contradicţii generate de concluzionarea diferită a fiecăreia pe baza datelor proprii.
În fapt, fiecare instituţie plecând de la analiza datelor proprii ajunge la concluzii aparent fundamentate, însă, baza de plecare fiind diferită ca şi conţinut, structură, indicatori, şi concluziile acestora diferă de ale celorlalţi.
Concluziile se ajustează prin consultarea structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, însă şi acestea au aceeaşi problemă ca şi administraţia publică centrală referitor la baza de plecare pentru efectuarea analizelor.

Realizarea politicilor fiscale locale şi a politicilor bugetare locale pentru reforma în administraţia publică presupune realizarea unor analize şi simulări pentru identificarea şi luarea deciziilor în condiţii de certitudine.
Pentru a putea aplica corect sistemul de echilibrare financiară este nevoie de centralizarea de date economice şi financiare de la nivelul fiecărei unităţi a administraţiei publice locale.
În prezent mecanismul de colectare este greoi şi nu funcţioneză satisfăcător.

În concluzie, nu se poate realiza controlul şi urmărirea corectă a rezultatelor şi îmbunătăţirea performanţelor din domeniul financiar şi bugetar obţinute de unităţile administrativ-teritoriale, de către structurile responsabile de la nivel central.
Este nevoie de îndeplinirea funcţiei de monitorizare a indicatorilor de performanţă din domeniul financiar şi bugetar realizaţi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.
Pentru acest domeniu instituţiile responsabile sunt Ministerul Administraţiei şi Internelor împreună cu Ministerul Finanţelor Publice.

Este nevoie de asemenea, de un set de indicatori relevanţi ce pot crea un tablou al situaţiei prezente într-o instituţie la un anumit moment, şi al impactului politicilor adoptate la nivel local.
Pentru a putea fundamenta corect şi eficient deciziile de la nivel central, respectiv la nivelul instituţiei responsabile - Ministerul Administraţiei şi Internelor - precum şi a altor ministere, este necesar crearea unui sistem informatic cu acoperire naţională, cu o bază de date centralizată şi cu un instrument capabil să disemineze (colectare, raportare, analiză şi publicare) online şi în timp real informaţii privind datele financiare, non-financiare şi statistice relevante cu privire la performanţele administraţiei publice locale.

Alte probleme sunt:

  • neasigurarea suficientă a transparenţei la nivelul unităţilor administraţiei publice locale (ce fac parte din grupul ţintă al prezentultui proiect) cu privire la informaţiile de interes public aşa cum sunt definite în Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, şi în special datele referitoare la sursele financiare, bugetul şi Darea de seamă contabilă (doar 16% din instituţiile publice din România au utilizat Internetul pentru publicarea informaţiilor de interes public, Sursa: Raport asupra implementării Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public în anul 2007, Agenţia pentru Strategii Guvernamentale, Bucureşti, aprilie 2008);
  • calitatea slabă a analizelor şi studiilor efectuate de către administraţia publică centrală şi locală, organizaţiile neguvernamentale şi societatea civilă în materia descentralizării şi politicilor fiscale şi bugetare locale, datorită datelor şi informaţiilor economico-financiare ale unităţilor administraţiei publice locale, insuficiente şi nerelevante vizavi de administraţia publică locală.
  • Statul Român trebuie să îşi îndeplinească obiectivele asumate prin aderarea la Uniunea Europeană privind creşterea transparentei utilizarii resurselor în administraţia publică, dar şi a eficienţei serviciilor publice prin crearea unui sistem obiectiv de monitorizare a performanţelor administraţiei publice.
  • Implementarea acestui proiect este strict necesară, fiind premergătoare fazei de realizare şi punere în funcţiune a sistemului informatic şi a bazei de date economico-financiare ale unităţilor administraţiei publice locale – (BDAPL) necesare pentru analizele şi studiile pe care Ministerul Administraţiei şi Internelor trebuie să le realizeze (conform Legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale) în vederea formulării de propuneri privind limitele sumelor pentru echilibrare ce se alocă anual de la bugetul de stat la bugetele locale, precum şi modul de fundamentare şi repartizare a acestora pe judeţe, şi a recomandărilor pentru îmbunătăţirea sistemului de repartizare. Prin această etapă, se asigură că ceea ce se va implementa ulterior va avea un impact major în creşterea eficienţei luării deciziilor atât la nivelul administraţiei publice locale, cât şi la nivel central.
  • Necesitatea implementării proiectului este motivată de asumarea de către Guvernul României a priorităţilor de creştere a capacităţii administrative, de consolidare a procesului de descentralizare fiscală şi administrativă, de deconcentrare şi descentralizare a serviciilor – arii pe care proiectul propus le sprijină.

Protejează mediul înconjurător!
Protejează mediul înconjurător! Gândeşte-te
la mediu înainte de a printa aceste pagini!
Redu! Reciclează! Reutilizează!
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm
să vizitaţi www.fonduri-ue.ro. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială
a Uniunii Europene sau a Guvernului României.